{"id":171,"date":"2017-10-18T19:50:12","date_gmt":"2017-10-18T19:50:12","guid":{"rendered":"http:\/\/tinerimearomana.ro\/ansamblul-archaeus\/?p=171"},"modified":"2022-11-10T22:06:30","modified_gmt":"2022-11-10T22:06:30","slug":"festival-archaeus-editia-a-xix-a-aniversari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/tinerimearomana.ro\/ansamblul-archaeus\/festival-archaeus-editia-a-xix-a-aniversari\/","title":{"rendered":"FESTIVAL ARCHAEUS EDI\u021aIA a XIX-a “ANIVERSARI”"},"content":{"rendered":"[infobox style=’info’ static=’1′]\n
\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 21 octombrie 2017, ora 18: \u0218TEFAN NICULESCU<\/strong><\/p>\n

SEXTUPLUM
\nTASTENSPIELE
\nTRIPLUM II
\nECHOS I
\nSINCHRONIE I<\/p>\n

LIVIU D\u0102NCEANU
\nSEPTUPLUM op.180
\n(in memoriam \u0218tefan Niculescu)<\/p>\n

Duminic\u0103, 22 octombrie 2017, ora 18: HORIA SURIANU<\/strong><\/p>\n

PANTUM SONATA
\nDIFFRACTIONS BRIS\u00c9ES
\nSYLLOGISME ET DOUTE
\nANTONYMES SONORES<\/p>\n

Anca Vartolomei<\/strong> \u2013 violoncel, Rodica D\u0103nceanu<\/strong> \u2013 pian, Ana Radu<\/strong> \u2013 oboi, Ion Nedelciu<\/strong> \u2013 clarinet, \u0218erban Novac<\/strong> – fagot, Sorin Rotaru<\/strong> \u2013 percu\u021bie, Marius L\u0103craru<\/strong> \u2013 vioar\u0103, Liviu D\u0103nceanu<\/strong> \u2013 conducerea muzical\u0103<\/p>\n

\u015etefan Niculescu<\/strong> a fost un om profund religios, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 cread\u0103 \u00een Divinitate infinit mai mult dec\u00e2t \u00een realitate. (\u015ei oare ce este mai important: idealitatea \u00een care ne scufund\u0103m nesminti\u0163i sau realitatea care ne preseaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la destr\u0103mare?). Totu\u015fi, Puiu Niculescu nu s-a l\u0103sat purtat de etic\u0103 dincolo de estetic\u0103. Cu toate c\u0103 a ur\u00e2t minciuna, fie ea prin promisiune, omisiune, diversiune ori distorsiune, \u015fi-a imaginat un Hamlet pe dos, cu certitudini deontologice \u015fi o rar\u0103 elocven\u0163\u0103 a spiritului de fine\u0163e; \u00een nici un caz nu l-a c\u0103utat \u00een \u201eposibilul tr\u0103it\u201d. Nu a fost nicic\u00e2nd un maniac al informa\u0163iilor uscate, nepierz\u00e2nd \u00eendeob\u015fte leg\u0103tura cu sine, fapt pentru care performan\u0163ele progresului tehnic, \u015ftiin\u0163ific, economic n-au avut de ce s\u0103-i camufleze \u201epagubele\u201d suflete\u015fti. De fapt, nici nu a suferit atare pagube. A asistat terifiat cum civiliza\u0163ia, vorba lui Nietzsche, vrea altceva dec\u00e2t cultura, cum la noi s-a ajuns la dispre\u0163uirea culturii \u00eenainte de a beneficia, c\u00e2t de c\u00e2t, de civiliza\u0163ie. A \u00een\u0163eles perfect cum cultura a func\u0163ionat \u00een opozi\u0163ie instinctiv\u0103 fa\u0163\u0103 de cenu\u015fiul \u015fi obscurantismul ideologic din comunism. Atunci cultura era un antidot. \u015ei un refugiu. Un mod de a ne ap\u0103ra, c\u00e2t se putea, via\u0163a interioar\u0103. \u00cen \u201elibertate\u201d, c\u00e2nd \u015fi-a pierdut caracterul subversiv, interesul pentru cultur\u0103 s-a pr\u0103bu\u015fit. Am t\u0103if\u0103suit de mai multe ori despre confruntarea cu perspectiva mor\u0163ii, despre fazele pe care le parcurge frisonul dispari\u0163iei fizice: ne\u00eencrederea, revolta, angoasa, depresia, acceptarea. De fiecare dat\u0103 am avut impresia c\u0103 se afl\u0103 \u00een cel din urm\u0103 stadiu, suger\u00e2ndu-mi c\u0103 moartea nu e o problem\u0103 \u201efilosofic\u0103\u201d ci una ce \u0163ine strict de eschatologie. Poate de aceea, uneori, etala reflexe defensive capabile s\u0103-i zg\u00e2nd\u0103reasc\u0103 luciditatea de care suferea cu o impresionant\u0103 demnitate. \u00cen via\u0163\u0103 (cu toate c\u0103 s-au petrecut \u015fi evenimente nu tocmai avuabile), ca \u015fi \u00een crea\u0163ie (unde taton\u0103rile, provoc\u0103rile, retractilit\u0103\u0163ile au fost \u015fi ele prezente) s-a ghidonat permanent dup\u0103 bunul-gust, bunul-sim\u0163 \u015fi buna cuviin\u0163\u0103. Oroarea de ridicol l-a ferit de ipocrizie, precum \u015fi de absen\u0163a m\u0103surii. A dorit cu m\u0103sur\u0103, a \u00eendr\u0103znit cu m\u0103sur\u0103, a iubit cu m\u0103sur\u0103\u2026 Toate acestea pentru c\u0103 \u015etefan Niculescu a fost un om profunt religios!<\/p>\n

Horia Surianu<\/strong> pare a fi unul dintre cei mai \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2na\u021bi compozitori \u00een urm\u0103rirea unui scop fundamental virtuos, \u0219i \u00een a pl\u0103ti greaua datorie de a fi mereu la acela\u0219i nivel ridicat al calit\u0103\u021bii, ori de a se l\u0103sa \u00eempov\u0103rat de jocul \u00een care i se sugereaz\u0103 s\u0103 accepte varii provoc\u0103ri \u00een ordinea tehnicilor \u0219i stilurilor componistice. O existen\u021b\u0103 creatoare aidoma unei nicovale care, cu c\u00e2t este mai mult lovit\u0103, cu at\u00e2t mai mult se \u00eent\u0103re\u0219te. Cum \u00eent\u0103rit a ie\u0219it din diversele darale \u0219i ocale pricinuite deopotriv\u0103 de metropola \u0219i coloniile exilului, pivot\u00e2nd elegant printre fanfaronade \u0219i dulceg\u0103rii, b\u00e2rfe \u0219i \u0219u\u0219anele. La fel \u0219i \u00een crea\u021bia muzical\u0103 unde, \u00een cele patru decenii de activitate, s-a \u021binut departe de mode \u0219i fasoane, calm\u00e2nd gra\u021bios \u0219i subtil puseurile \u0219i frisoanele, fie ele interne ori externe, manifeste sau obscure. Nici vorb\u0103 \u00eens\u0103 de cameleonism ori versatilitate, ci de adeziunea la o estetic\u0103 global\u0103, trans-modern\u0103, cu care defileaz\u0103 (triumf\u0103tor?) noul spirit al timpului \u00een muzic\u0103). \u00cen plus, Horia Surianu este un muzician laborios, pritocindu-\u0219i \u00eendelung lucr\u0103rile, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd este vorba despre scrierile muzicologice. O str\u0103danie al\u0103turi de care r\u0103gazul pare un rest minor; un foc f\u0103r\u0103 fumul de care se face at\u00e2ta caz de cele mai multe ori. \u0218i, totu\u0219i, Horia Surianu nu a primit, a\u0219a cum ar fi meritat, r\u0103sf\u0103\u021bul confra\u021bilor. Poate pentru c\u0103, dup\u0103 cum se obi\u0219nuie\u0219te, Parisul a\u0219teapt\u0103 recunoa\u0219terea compatrio\u021bilor, iar \u00een Rom\u00e2nia se sconteaz\u0103 pe triumful parizian. \u00cen orice caz, este unul dintre acei pu\u021bini creatori inobsecven\u021bi \u00een fa\u021ba gloriei imediate, ce nu reprezint\u0103 nicidecum la el un deziderat. Nu-l obsedeaz\u0103 nici reputa\u021bia (altminteri, o zei\u021b\u0103 care nu judec\u0103 drept dec\u00e2t cu timpul), nici recuno\u0219tin\u021ba (o umbr\u0103 care cre\u0219te pe m\u0103sur\u0103 ce soarele apune). Cu at\u00e2t mai pu\u021bin admira\u021bia publicului (care, fie vorba \u00eentre noi, nu constituie un dar, pentru c\u0103 nu e\u0219ti liber s\u0103-l refuzi). \u00cel preocup\u0103 doar c\u0103r\u0103rile pustiului pe care, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, con\u0219tien\u021bi sau nu, cu to\u021bii trebuie s\u0103-l travers\u0103m.<\/p>\n


\nARCHAEUS<\/strong> s-a constituit in octombrie 1985, cu scopul propagarii celor mai diverse tendinte, orientari si tehnici de compozitie ce se manifesta in creatia muzicala conemporana. “Archaeus” se afla de la infiintare si pana in prezent sub semnul stabilitatii si consecventei, fiind – asa cum afirma Costin Cazaban in Le Monde de la Musique \u2013 \u201esingura formatie de profil din Romania caracterizata printr-un travaliu in profunzime si prin continuitate”. Pana in prezent, \u201eArchaeus” a sustinut peste 400 de concerte, restituind cca.600 de opus-uri (multe in prima auditie), apartinand unui numar de aproximativ 400 de compozitori. A cantat in peste 90 de orase si 200 de sali din Romania (Bucuresti, Arad, Bacau, Cluj, Calarasi, Craiova, Constanta, Medgidia, Slobozia, Pitesti, Piatra Neamt, Roman, Sinaia, Suceava, Deva, Tescani, Oltenita, Ploiesti, Braila, Sibiu, Timisoara, lasi, Satu Mare) si din strainatate (Slovacia, Anglia, Moldova, Franta, Finlanda, Eivetia, Austria, lrlanda, Germania, Spania, ltalia, Bulgaria, Ungaria, SUA, Serbia, Rusia, Albania, Ukraina, Portugalia, Danemarca, Cehia). A participat la peste 100 de importante festivaluri si reuniuni muzicale internationale (Bacau, Bucuresti, Geneva, Huddersfield, Valencia, Bourges, Dijon, Paris, Budapesta, Viena, Torino, Trieste, Paris, Cagliari, Padova, Ormea, Triora, Bonn, Bergamo, Koln, Alcoi, Belgrad, Salzburg, Alicante, Cleveland, Washington, New York, Wuppertal, Munchen, Chisinau, Lyon, Dolna-Krupa, Bratislava, Tirana, Odessa, Porto, Lisabona, Copenhaga, Berlin, Venetia, Oldenburg, Kromeriz s.a.). A efectuat mii de minute de inregistrari la numeroase Radiodifuziuni din Romania, Franta, Germania, Anglia, ltalia, Serbia, Moldova, Finlanda, Elvetia, Rusia etc., precum si numeroase emisiuni de televiziune, imprimari pe discuri LP, CD (19 discuri), casete audio si video. A realizat muzica le peste 20 de filme de animatie, documentare, filme video si experimentale. Abordeaza deopotriva muzica noua (cu precadere cea romaneasca) si muzica bizantina ori creatia diferitelor epoci din istoria muzicii (Renastere, Baroc, Clasicism, Romantism, Modernism). Pentru activitatea sa a fost distins cu premiui “ATM” (1987), premiui “UCMR” (1990), premiui “Criticilor Muzicali din Romania” (1991), premiui revistei “Actualitatea muzicala” (1996) si premiui “SOROS” (1997), premiul \u201eUCMR\u201d pentru promovarea muzicii rom\u00e2ne\u015fti (2006). Din 1998 se desfasoara anual Festivalul international “Archaeus”, cu prilejul caruia au loc reprezentatii extraordinare ale ansamblului cu participarea unor invitati de prestigiu din lumea muzicii contemporane.<\/p>\n<\/div><\/div>\n

\n\"\"
\n<\/div><\/div><\/div>\n[\/infobox][:]\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[infobox style=’info’ static=’1′] [\/infobox][:]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":172,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"class_list":["post-171","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-concerte"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/tinerimearomana.ro\/ansamblul-archaeus\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/171"}],"collection":[{"href":"https:\/\/tinerimearomana.ro\/ansamblul-archaeus\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/tinerimearomana.ro\/ansamblul-archaeus\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tinerimearomana.ro\/ansamblul-archaeus\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tinerimearomana.ro\/ansamblul-archaeus\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=171"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/tinerimearomana.ro\/ansamblul-archaeus\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/171\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":318,"href":"https:\/\/tinerimearomana.ro\/ansamblul-archaeus\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/171\/revisions\/318"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tinerimearomana.ro\/ansamblul-archaeus\/wp-json\/wp\/v2\/media\/172"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/tinerimearomana.ro\/ansamblul-archaeus\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=171"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/tinerimearomana.ro\/ansamblul-archaeus\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=171"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/tinerimearomana.ro\/ansamblul-archaeus\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=171"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}